De ce nu împărtășim des informații utile cu colegii

 

Cu cât piața muncii devine mai fluidă și angajații rămân mai puțin timp într-o organizație, cu atât devine mai important ca abilitățile, cunoștințele și informațiile create de aceștia să rămână în companie.

Un exemplu simplu: într-o poziție de vânzări, oamenii se schimbă frecvent, uneori chiar la fiecare doi ani. Un nou angajat într-un astfel de rol ar beneficia enorm dacă firma i-ar putea transmite experiența condensată a celor care au fost înainte: sfaturi, strategii și chiar greșeli din care s-a învățat.

Totuși, încă există companii, mai ales cele aflate sub presiune mare de performanță, care nu încurajează suficient schimbul de informații între angajați.

Motivele pot fi diferite. În unele cazuri, managerii se tem de pierderea statutului dacă informațiile devin prea accesibile tuturor. Angajații ar putea afla lucruri incomode sau ar putea observa diferențe de tratament și ar începe să ceară egalitate de condiții sau de salariu. De asemenea, există teama că informațiile partajate ar putea fi folosite în moduri care afectează negativ compania.

Alte companii înțeleg că trebuie să gestioneze mai bine cunoștințele și informațiile, dar se concentrează în principal pe instrumente: care e platforma potrivită? Slack sau Notion, unde își pun oamenii ideile?

Totuși, experiența arată că schimbul de informații nu eșuează, de regulă, din lipsa unei platforme sau a competențelor tehnice, ci din motive mai profunde:

În primul rând, structura de stimulente din companie poate descuraja sharing-ul. Dacă împărtășesc informații valoroase cu colegii, îmi pot pierde avantajul competitiv și pot ajunge dezavantajat sau chiar „trecut cu vederea”. Acest lucru poate fi corectat prin bonusuri de echipă sau pe departament, care încurajează colaborarea și succesul comun.

În al doilea rând, un nivel scăzut de siguranță psihologică îi face pe angajați mai rezervați în a-și împărtăși experiențele, mai ales pe cele negative. Totuși, tocmai din eșecuri o companie poate învăța cel mai mult și își poate îmbunătăți sistemele.

În al treilea rând, informația poate fi percepută ca un „teritoriu personal”. Dacă eu am creat acea informație și am investit timp și energie în ea, pot simți că ceilalți nu au automat dreptul să o folosească.

Tu ce părere ai? Cum gestionezi aceste obstacole în organizația ta?

---

Vrei să depășești nesiguranța și frustrarea legate de limba străină pe care ai început deja să o înveți? Sau poate vrei să înveți o limbă nouă fără să treci prin nenumărate niveluri standard de curs — dar simți că nu faci progrese?

Ia-ți un exemplar al cărții mele: „The GO Method – Breaking Barriers to Language Learning” pe Amazon:
https://www.amazon.com/GO-Method-Breaking-barriers-language/dp/1973118688

💡 Previzualizare gratuită: Primele două capitole le poți primi gratuit abonându-te la newsletterul meu săptămânal (disponibil numai în limba engleză), plin de sfaturi și resurse despre psihologia comunicării în contexte internaționale, multiculturale și multilingve.
Click here to subscribe

--

Psihologia comunicării și HR: lecții scurte și practice, o dată pe săptămână.

Cu accent pe conversațiile de afaceri internaționale și multilingve.

Gerhard Ohrband este psiholog din Hamburg/Germania, specializat în psihologia comunicării și HR. El oferă consultanță și coaching pentru persoane și companii din întreaga lume (în engleză, spaniolă, portugheză, germană, română și rusă), ajutându-le să evite neînțelegerile costisitoare și să gestioneze conflictele cu angajații și clienții.