Cum pot să-mi recunosc propriile greșeli?
Și totuși,
realitatea arată adesea foarte diferit.
Dacă te uiți la
figuri publice—politicieni sau directori de companii mari—rareori vezi o
recunoaștere sinceră a greșelilor. Un exemplu cunoscut este Donald Trump, care,
indiferent de opinia politică, tinde să transfere responsabilitatea către
alții—instituții, țări sau persoane.
De ce se
întâmplă asta, dacă recunoașterea greșelilor este, teoretic, apreciată?
Răspunsul ține
de experiență.
În multe părți
ale lumii, mai ales în țări marcate de moștenirea fostei Uniuni Sovietice,
oamenii au învățat ceva diferit față de idealul oficial. Regula nescrisă nu
este „respectă pe cineva care își recunoaște greșeala”, ci mai degrabă: dacă
ești la pământ, ceilalți te pot lovi și mai tare. În astfel de medii, a admite
o greșeală poate părea periculos. Reacția așteptată nu este înțelegerea, ci
judecata: „Până și tu îți dai seama că ai greșit—deci mai bine retrage-te.”
În aceste
condiții, evitarea responsabilității devine o formă de autoprotecție.
1. Testează
realitatea, nu doar presupunerile
Chiar dacă
experiențele tale din trecut te-au învățat că recunoașterea greșelilor are
consecințe negative, asta nu înseamnă automat că același lucru este valabil în
mediul tău actual.
Oamenii sunt
diferiți—chiar și în cadrul aceleiași culturi.
O abordare
practică este să faci mici experimente. Începe prin a recunoaște greșeli
minore, în situații cu miză redusă, și observă reacțiile celorlalți. Fii atent
la formulare. Ajustează modul în care comunici. În timp, s-ar putea să
descoperi că mulți reacționează mai pozitiv decât te-ai așteptat.
De fapt, ai
putea fi surprins cât de des onestitatea este apreciată.
2. Dezvoltă-ți
imunitatea la reacții negative
În multe
profesii—fie că ești politician, polițist sau lucrezi în relații cu clienții—critica
și reacțiile negative sunt inevitabile. Dezvoltarea unei anumite reziliențe
emoționale nu este opțională; face parte din job.
Mediul actual
de social media face acest lucru mai dificil. Platforme precum Instagram și
TikTok tind să-ți arate conținut care îți confirmă opiniile. Astfel, devii mai
puțin obișnuit cu dezacordul și mai sensibil la critică.
Este similar cu
imunitatea fizică: dacă nu ești expus la provocări, rezistența ta scade.
În acest
context, lucrările lui Albert Ellis și abordarea sa, Rational Emotive Behavior
Therapy, pot fi foarte utile. Ellis susținea că multe dintre convingerile
noastre interioare sunt iraționale, de exemplu:
„Toată lumea
trebuie să fie de acord cu mine.”
„Toată lumea trebuie să mă trateze corect.”
„Toată lumea trebuie să mă placă.”
Când realitatea contrazice aceste
convingeri, apare frustrarea și tendința de a te apăra. Renunțând la astfel de
așteptări, devine mai ușor să-ți recunoști greșelile fără să te simți
amenințat.
3. Creează mediul în care vrei să
trăiești
Dacă mediul tău nu încurajează
deschiderea, poți începe chiar tu să-l schimbi.
Fă primul pas—cu colegii, angajații
sau chiar cu copiii tăi. Atunci când alții își recunosc greșelile, reacționează
constructiv. Nu-i pedepsi.
Apreciază-le onestitatea. Concentrează-te pe soluții, nu pe vină.
Astfel, creezi
treptat un alt tip de cultură—una în care recunoașterea greșelilor nu este
riscantă, ci respectată.
În timp, acest
mediu nu doar că îi va ajuta pe ceilalți, ci îți va face și ție mai ușor să
acționezi cu aceeași deschidere.
A-ți recunoaște
propriile greșeli nu este doar o decizie personală—este influențată profund de
mediul tău, de experiențele tale și de așteptările tale. Dar, testând
realitatea, dezvoltând reziliență și modelând mediul din jurul tău, poți face acest
lucru mai sigur și mai natural.
Și, în multe
cazuri, vei descoperi că riscul de care te temeai este mult mai mic decât ai
crezut.
---
Vrei să depășești nesiguranța
și frustrarea legate de limba străină pe care ai început deja să o înveți? Sau
poate vrei să înveți o limbă nouă fără să treci prin nenumărate niveluri
standard de curs — dar simți că nu faci progrese?
Ia-ți un exemplar al cărții mele:
„The GO Method – Breaking Barriers to Language Learning” pe Amazon:
https://www.amazon.com/GO-Method-Breaking-barriers-language/dp/1973118688
💡 Previzualizare
gratuită: Primele
două capitole le poți primi gratuit abonându-te la newsletterul meu săptămânal
(disponibil numai în limba
engleză), plin de
sfaturi și resurse despre psihologia comunicării în contexte internaționale,
multiculturale și multilingve.
Click here to subscribe
--
Psihologia
comunicării și HR: lecții scurte și practice, o dată pe săptămână.
Cu accent pe conversațiile
de afaceri internaționale și multilingve.
Gerhard Ohrband
este psiholog din Hamburg/Germania, specializat în psihologia comunicării și HR.
El oferă consultanță și coaching pentru persoane și companii din întreaga lume
(în engleză, spaniolă, portugheză, germană, română și rusă), ajutându-le să
evite neînțelegerile costisitoare și să gestioneze conflictele cu angajații și
clienții.
Comments
Post a Comment