Ce este comunicarea perfectă?

Ai fost vreodată criticat pentru modul în care vorbești?

Ai fost vreodată puțin emoționat înainte de a deschide gura?

Dacă ești ca majoritatea oamenilor, aceasta este o experiență normală.

Dar te-ai gândit vreodată cum ar arăta comunicarea perfectă?

De peste două decenii predau și limbi străine, în special limba germană. Majoritatea cursanților au spus explicit că vor să vorbească o germană perfectă.
Totuși, când am început o discuție despre ce înseamnă, de fapt, perfecțiunea, destul de mulți s-au enervat.

Care este problema?

Pe de o parte, „perfecțiunea” este importantă pentru noi. Fie tindem spre ea, fie ne temem să vorbim mai puțin decât perfect.
Pe de altă parte, rareori definim ce ar însemna concret această perfecțiune.

Într-o limbă străină, lucrurile par simple:

·        să vorbești fără accent

·        să vorbești fluent

·        să vorbești fără greșeli

Realitatea este însă mult mai complicată.

Hai să desfacem problema în părți.

Într-un cadru de comunicare „simplu” (vom vedea imediat că nu este deloc simplu), avem:

·        tu (vorbitorul) și

·        interlocutorul (cealaltă persoană)

Și vă întâlniți într-o situație specifică.

Comunicarea perfectă ar însemna ca modul în care vorbești să se potrivească perfect cu:

·        tine (personalitatea ta, stilul tău, emoțiile și intențiile tale din acel moment)

·        interlocutorul (personalitatea lui, stilul lui, emoțiile și intențiile lui)

·        cerințele situației

Dacă vrem să analizăm comunicarea ta, putem măsura o listă lungă de indicatori, precum:

·        claritatea pronunției

·        viteza de vorbire

·        lungimea propozițiilor

·        folosirea cuvintelor complexe

·        limbajul corporal

Să luăm ca exemplu viteza.

Există o viteză „optimă” de vorbire?
Depinde.

Imaginează-ți că trebuie să explici cuiva cum să instaleze un sistem de operare Ubuntu/Linux pe un laptop vechi. Tu ești un expert IT foarte experimentat.

În situația A, explici acest lucru unui începător în domeniul calculatoarelor (ca mine), printr-un apel Zoom.
În situația B, ți se cere să faci acest lucru într-un interviu de angajare, iar intervievatorul este un inginer IT care îți testează competențele.

Ai putea vorbi în ambele situații în exact același mod: cu aceeași viteză și folosind aceleași cuvinte.
Succesul tău va depinde însă de cealaltă persoană.

În situația A, ca interlocutor, aș prefera să vorbești cât mai încet posibil. Aș vrea să folosești cât mai puțin jargon tehnic și să explici aproape fiecare pas mărunt în detaliu. Aș aprecia pauzele care îmi oferă timp să clarific fiecare etapă.

În situația B, ca intervievator, aș vrea să vorbești cât mai concis posibil. Aș vrea să-mi transmiți că ești „unul de-al nostru”, lucru pe care îl poți face folosind jargon tehnic.

Faptul că această adaptare ideală la nevoile celuilalt și la situație nu se întâmplă prea des se vede ușor în videoclipurile online.

Într-un videoclip intitulat „Cum să instalezi Ubuntu/Linux fără a folosi un stick USB”, un comentariu popular a fost:

„Acest videoclip m-a convins să cumpăr un stick USB.”

TIMP PENTRU DEZBATERE

S-ar putea să te gândești:

Știu unde vrei să ajungi. Nu există perfecțiune, deci fiecare ar trebui să vorbească „autentic”. Totul este relativ. Un argument clasic New Age.

Răspuns:
Nu există o perfecțiune statică, imuabilă, în comunicare. Dar asta nu înseamnă că orice este acceptabil.

Pentru fiecare situație și pentru fiecare interlocutor există moduri mai bune și moduri mai slabe de a comunica. Nu sugerez că nu trebuie să lucrezi la abilitățile tale. Dimpotrivă: ai nevoie de modele largi și de tehnici concrete care să îți permită să te adaptezi flexibil la situații și persoane noi și neprevăzute.

Aceasta este o muncă dificilă. Este un proces continuu de optimizare. Nu are un punct final. Există întotdeauna loc de îmbunătățire.

O altă îngrijorare rezonabilă:

Asta înseamnă că trebuie să fac calcule mentale complicate înainte de fiecare conversație banală. Ar face viața profesională imposibil de suportat.

Răspuns:
După cum probabil ai observat deja, deși fiecare situație este unică, multe situații au foarte multe elemente în comun.

Predarea matematicii în școala primară sau explicarea modului de instalare a Ubuntu necesită, de obicei, o viteză de vorbire mai redusă. Comentarea în direct a unui meci sau efectuarea unui apel de urgență la poliție necesită exact opusul.

Există tipare. Experiența reduce complexitatea.

MOMENT DE SONDAJ

Când te gândești la îmbunătățirea abilităților tale de comunicare în afaceri, ce îți vine în minte? Ce ai vrea să îmbunătățești?

Ce oferă, de obicei, cursurile de comunicare?
(Dacă nu îți amintești nicio reclamă: ce crezi că promit ele?)

Cel mai bun prieten al tău se plânge uneori de soțul sau partenerul său?

Rezultate

La primele două întrebări, răspunsurile tale au inclus probabil subiecte precum vorbitul în public, depășirea fobiei sociale și a tracului de scenă, îmbunătățirea dicției (pronunției) și persuasiunea.

Totuși, cel mai bun prieten al tău probabil nu s-a plâns niciodată că soțul ei are o pronunție proastă sau că soția lui nu este bună la vorbitul în public.

Cel mai probabil ai auzit lucruri precum:

·        De ce nu mă înțelege soțul meu?

·        Soția mea nu mă respectă.

Și nenumărate variații ale acestor plângeri.

Unde ne duce asta?

Există adesea o discrepanță între nevoile percepute și nevoile reale de îmbunătățire a comunicării. Mai ales în mediul de afaceri, majoritatea oamenilor se concentrează pe vorbitul în public și pe abilitățile de negociere (= persuasiune). În realitate, nevoile de comunicare includ mult mai des abilități mai bune de ascultare și empatie (= respect).

În capitolele următoare, vom construi pas cu pas instrumentele necesare.

Rezumat

Nu există o comunicare „perfectă”. Nu există o soluție universală valabilă pentru toți.

Este ca în cazul pantofilor: pantofii perfecți trebuie să se potrivească picioarelor tale individuale (nu este vorba doar de mărime) și să fie potriviți pentru context — dans de salon, alpinism, fotbal sau mers prin oraș.

Comunicarea bună înseamnă să urmărești optimizarea modului în care comunici cu tine, cu ceilalți și cu situația.

De aceea, comunicatorii buni trebuie, pe de o parte, să fie flexibili și, pe de altă parte, să se asigure că rămân fideli lor înșiși.

Comunicatorii buni reușesc acest lucru având un repertoriu de opțiuni.

În această carte, vei începe să îți construiești propriul repertoriu de comunicare.

---

Vrei să depășești nesiguranța și frustrarea legate de limba străină pe care ai început deja să o înveți? Sau poate vrei să înveți o limbă nouă fără să treci prin nenumărate niveluri standard de curs — dar simți că nu faci progrese?

Ia-ți un exemplar al cărții mele: „The GO Method – Breaking Barriers to Language Learning” pe Amazon:
https://www.amazon.com/GO-Method-Breaking-barriers-language/dp/1973118688

💡 Previzualizare gratuită: Primele două capitole le poți primi gratuit abonându-te la newsletterul meu săptămânal (disponibil numai în limba engleză), plin de sfaturi și resurse despre psihologia comunicării în contexte internaționale, multiculturale și multilingve.
Click here to subscribe

--

Psihologia comunicării și HR: lecții scurte și practice, o dată pe săptămână.

Cu accent pe conversațiile de afaceri internaționale și multilingve.

Gerhard Ohrband este psiholog din Hamburg/Germania, specializat în psihologia comunicării și HR. El oferă consultanță și coaching pentru persoane și companii din întreaga lume (în engleză, spaniolă, portugheză, germană, română și rusă), ajutându-le să evite neînțelegerile costisitoare și să gestioneze conflictele cu angajații și clienții.