Când comentariile pozitive au consecințe negative

 

Nu, nu mă refer la comentarii sexiste, de genul „Astăzi arăți foarte atrăgătoare!”
Și nu vorbesc despre teama că feedback-ul pozitiv ar putea „strica” angajații, soțul/soția sau copiii. Da, în unele țări, această idee este încă destul de vie, mai ales în fostele țări din Uniunea Sovietică, precum Moldova, unde sunt stabilit.

Astăzi, o să-ți dau două exemple în care comentariile pozitive pot avea consecințe negative dacă nu le echilibrezi: unul este intenționat, iar celălalt neintenționat.

Lauda poate să te facă vulnerabil în fața provocărilor viitoare
Carol Dweck, de la Universitatea Stanford, acum bine cunoscută pentru bestsellerul Mindset, a realizat cercetări în anii 90 care arată că lauda acordată elevilor pentru inteligența și talentul lor după un succes inițial îi face vulnerabili în fața provocărilor viitoare.

Acest lucru se întâmplă pentru că atunci când copiii sau elevii sunt lăudați pentru abilitățile lor înnăscute, cum ar fi inteligența, aceștia dezvoltă o mentalitate fixă. Ei cred că abilitățile lor sunt imuabile. Când se confruntă cu provocări mai târziu, sunt mai predispuși să renunțe, deoarece consideră că eșecul înseamnă că nu sunt destul de inteligenți. Pe de altă parte, lăudarea efortului și a abilităților de rezolvare a problemelor cultivă o mentalitate de creștere, în care indivizii cred că pot să se îmbunătățească prin muncă și perseverență. Această mentalitate îi ajută să depășească obstacolele și să învețe din greșeli.

De asemenea, în mediul de lucru, liderii de echipă pot fi tentați să laude angajații pentru „a fi” grozavi și talentați, în loc să laude efortul și găsirea de soluții creative.

Lauda ca tehnică de a menține superioritatea
Intenționat, lauda poate fi folosită de un superior pentru a menține controlul în timpul unei conversații. De exemplu, „Ați spus asta foarte frumos, doamna Meierling! Trebuie să-mi amintesc această formulare.” (Schulz von Thun, 2008)
Doamna Meierling ar putea refuza timid „lauda” cu: „Ah, asta a fost doar...” În schimb, ea ar putea refuza să accepte poziția inferioară prin a răspunde: „Confiați mai mult în formulările dumneavoastră, domnule Obermann, nu sunteți chiar atât de rău.”

Lauda poate crea reactanță
O altă observație: Lauda poate fi percepută de către receptor ca manipulatorie, chiar dacă acest lucru nu a fost intenția. Oamenii sunt diferiți. Unii sunt mai sensibili la teama de a fi controlați din exterior. Prin urmare, ei adesea reacționează cu comportamente opuse după ce sunt lăudați, pentru a recăpăta un control intern perceput asupra comportamentului lor.

Temă pentru acasă
În săptămâna următoare, încearcă să te observi pe tine și pe ceilalți. Cum și cât de des se acordă laude? Sunt mai mult pentru efort și inventivitate sau mai mult pentru aspecte fixe, cum ar fi inteligența sau personalitatea? Sunt sincere sau tactice și manipulative? Cum te simți și cum reacționezi după ce ești lăudat?

 

Referințe

Brehm, J. W., & Brehm, S. S. (1981). Psychological reactance: A theory of freedom and control. Academic Press.

Müller, C. M., & Dweck, C. S. (1999). Praise and personality: Implications for the development of competence and motivation. Journal of Personality and Social Psychology, 77(4), 868-879. https://doi.org/10.1037/0022-3514.77.4.868

Schulz von Thun, F. (2008). Miteinander reden von A bis Z: Die Psychologie der Kommunikation (1st ed.). Rowohlt Taschenbuch Verlag.

---

Vrei să depășești nesiguranța și frustrarea legate de limba străină pe care ai început deja să o înveți? Sau poate vrei să înveți o limbă nouă fără să treci prin nenumărate niveluri standard de curs — dar simți că nu faci progrese?

Ia-ți un exemplar al cărții mele: „The GO Method – Breaking Barriers to Language Learning” pe Amazon:
https://www.amazon.com/GO-Method-Breaking-barriers-language/dp/1973118688

💡 Previzualizare gratuită: Primele două capitole le poți primi gratuit abonându-te la newsletterul meu săptămânal (disponibil numai în limba engleză), plin de sfaturi și resurse despre psihologia comunicării în contexte internaționale, multiculturale și multilingve.
Click here to subscribe

 

--

Psihologia comunicării: lecții scurte și practice, o dată pe săptămână.

Cu accent pe conversațiile de afaceri internaționale și multilingve.

Gerhard Ohrband este psiholog din Hamburg/Germania, specializat în psihologia comunicării. El oferă consultanță și coaching pentru persoane și companii din întreaga lume (în engleză, spaniolă, portugheză, română și rusă), ajutându-le să evite neînțelegerile costisitoare și să gestioneze conflictele cu angajații și clienții.