Psihologia comunicării și HR - cu Gerhard Ohrband

  Când comunicăm, mare parte din ceea ce auzim depășește cuvintele și faptele. Modul în care cineva vorbește, nuanțele din tonul său și subtilitățile a ceea ce nu spune transmit informații personale. Aceasta este dimensiunea auto-dezvăluirii în comunicare—să asculți nu doar ce se spune, ci cine vorbește. Activarea „urechii de auto-dezvăluire” înseamnă să fii atent la informațiile personale transmise implicit într-un mesaj. Îți ridică întrebări precum: ·         Ce experiențe sau contexte i-au modelat perspectiva? ·         Ce emoții sunt prezente? ·         Ce se subînțelege, dar nu se spune direct? La acest nivel, atenția se mută de la conținutul factual sau de la structura argumentativă către persoana care vorbește. Există două moduri fundamentale de a asculta: diagnostic și empatic . În ascultarea diagnostică , întrebarea principală este: "Ce nu e în regulă cu...

În comunicarea de zi cu zi apare mereu același tipar: vrei ceva — dar nu spui direct. În loc să formulezi clar o cerere, lași indicii. Sugerezi. Vorbești pe ocolite. Iar apoi te simți neînțeles când celălalt nu reacționează așa cum ai sperat. De ce se întâmplă asta atât de des? Logica ascunsă din spatele cererilor indirecte Două motive principale stau, de obicei, la baza acestui comportament: ·         Teama de respingere ·         Nesiguranța legată de propriile dorințe La prima vedere, evitarea unei cereri directe poate părea o comunicare slabă. Dar din punct de vedere psihologic, de multe ori are perfect sens. Un concept important aici este sensibilitatea la respingere , introdus de Geraldine Downey și colegii ei. Sensibilitatea la respingere descrie tendința de a anticipa cu anxietate, de a percepe rapid și de a reacționa intens la posibile semne de respingere. Dacă ai un nivel ridicat de sensib...

  „Fake it until you make it” este un sfat popular în business și în dezvoltarea personală. Sună practic, chiar motivant: comportă-te ca și cum ai avea încredere acum, iar încrederea va veni. Dar chiar funcționează asta în comunicare? Răspunsul scurt: depinde ce înțelegi prin „fake”. De ce e mai greu să „faci pe cineva” decât pare Oamenii sunt surprinzător de sensibili la indicii subtile din comportamentul celorlalți. Cercetările din psihologia socială și comunicare arată că suntem adesea mai buni la a detecta inconsecvențe între ceea ce spune cineva și cum se comportă decât ne dăm seama. Chiar dacă nu putem explica exact ce ni se pare „ciudat”, creierul nostru înregistrează aceste semnale. De exemplu, microexpresiile — expresii faciale foarte scurte și involuntare — pot trăda emoțiile reale. Cineva poate încerca să pară calm, entuziast sau sigur pe sine, dar mici semnale din mimică, ton, postură sau ritm pot dezvălui tensiune sau îndoială. Aceste nepotriviri subtile influe...

Vocea ta este unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare pe care le ai — și joacă un rol mult mai important decât îți dai seama, mai ales când vine vorba de prima impresie. Mulți dintre noi tratăm vocea ca pe ceva pur și simplu dat . Ca o amprentă, pare aproape imposibil de schimbat. Și, până la un punct, acest lucru este adevărat: de multe ori putem recunoaște zeci de oameni doar după felul în care spun „salut”. Dar vestea bună este că, chiar și în limitele vocii tale naturale, există un potențial uriaș de îmbunătățire. Nu sunt expert de voce, așa că cel mai bun sfat pe care ți-l pot da este să lucrezi cu un profesionist — ideal un actor de teatru sau un cântăreț. Dacă asta nu este posibil, chiar și un student la actorie te poate învăța surprinzător de multe despre conștientizarea și controlul vocii. Lecțiile de canto sunt, în general, foarte recomandate. Când vine vorba de îmbunătățirea vocii, problema nu este, de obicei, că nu faci suficient. Mai des, problema ...